Nu imi aduc aminte ziua exacta, stiu insa ca era seara. Noaptea, mai bine zis, trecut de orele 1. Versurile, melodia, da, le stiam, desigur. Romanul meu infatiseaza perfect intr-unul din capitole aceasta muzicalitate a cuvintelor de mai sus. Bineinteles, cantecul e printre preferatele lui. Cuvintele, sunt imbinate intr-un mod perfect. Toti care au fost prezenti acolo, in ziua acelui concert, au cantat live, impreuna, iar solistul, bineinteles, pe alocuri cantand cate un vers, a lasat glasul publicului sa curga peste linistea asurzitoare a noptii...
Stiu si simt parca, tot, acum. Fiecare atingere, fiecare privire, ora de franceza, ora de sport, ora de fizica... Unde l-am mai privit? Unde i-am mai atins mainile? Ora de chimie...TIC... Inca nu e vag... asa cum m-am gandit ca va fi. Pana acum a fost tot asa... Muuta kaikki, niin, yhtäkkiä? Stralucirea oribitoare a ochilor rasuna in gandurile mele si acum... dupa atata timp... Atata timp? Nu. Nu este deloc mult... Sunt doar cateva ore... Cel mult sase. Ma refer... timpul acela... primele dati, primele dati care au trecut repede... Parca acum ar fi iarasi octombrie, iarasi cald si la munte frig si zapada... Octombrie... Lokakuu...
Sa ma refer la Bard's Song...
E un lucru linistitor, pe mine cel putin ma face fericita, fericita in sensul ca ma bucur de fiecare vers, fiecare rima, fiecare ondulare a vocii... Mi-ar fi placut sa fiu acolo, in publicul acela... Sa cant versurile acestea, acolo, impreuna cu...tine.
Mi se pare foarte ciudat pentru ca o data vorbesc cu tine la persoana intai, iar o alta data, la a treia. Am sa vorbesc la intaia pomenita, insa asa pare a fi un monolog. Ca sa lamuresc, nu vreau sa fie un monolog si nici dedicate tie toate acestea, vreau sa stiu cum vorbesc, sa stiu cum ma inteleg aici, cu mine insami, nu pentru ca nu reusesc sa ma descurc eu cu gandurile mele, ci ca sa nu mai fie atatea cuvinte aruncate la intamplare.
Prin urmare, ma voi referi la tine ca si cum in acest moment ai fi aici. E un fel de a vorbi... Cred... Mai repede un fel de a irosi cuvintele, pentru ca de scris la roman nu prea am chef, asadar voi scrie aici cat de mult pot.
Ruskeatukkaisia... ja vihreät silmät...ja Bard's Song...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu