Kaunis... hän on kaunis!

Taivas oli sininen ja ilma oli kylmä... Ma saturasem de noroiul Bucurestiului. M-am afundat nu in lectura cum obisnuiam ci in scris. Incerc sa imi fac un plan, dupa care mi-as continua povestea. Caut sa gasesc cuvintele nu potrivite ci perfecte, fiindca vreau, imi doresc sa imi iasa acest lucru undeva peste asteptarile mele. Ceea ce se intampla este deja intuit, melodia pe care am sa scriu acea parte care ma va bucura peste masura, cantecul este stiut... Astept numai acea inspiratie... pe care o am intotdeauna cand el apare in preajma mea. Chiar acum putin timp ma gandeam la intamplarile nu as spune infaptuite de soarta ci pure intamplari, desi imi place sa glumesc pe seama unui destin care nu cred, cel putin nu acum, ca exista. Vorbeam despre intamplarile succinte care m-au adus in pragul scrierii unei povestiri si a unui roman, intamplari succinte care m-au cam schimbat in ultimul timp. Voi incerca sa ma limitez la ceea ce trebuie, insa pe alocuri, din lipsa mea de experienta, o sa revin si asupra unui lucru pe care am reusit sa il stapanesc in interior, insa care izbucneste la exterior. Sa vorbesc intai despre acesta ca sa ma linistesc in aceasta privinta. Sincera sa fiu, nu mai stiu ce sa cred. A fost ceva premeditat, evenimentul din seara aceasta? Dar, cand ma gandesc la toate celelalte, nu cred ca a fost premeditat in vreun fel... In fine... spuneam ca nu reusesc sa mai stapanesc gesturile mele. M-am prins eu pe mine, si m-a prins si el, cand nu il spionam, ci cand chiar ma holbam la el. Nu cred ca chiar ma holbam... Eram oarecum mirata, nu stiu de ce anume, eram bulversata de ceea ce simteam si de numele ei care imi tot striga in ganduri. Nu il studiam, doar imi placea sa il privesc. Parul, trecut de umeri, era prins intr-o coada la spate, iar cararea nu era deloc pe mijloc, ci de la dreapta spre stanga, si suvita mai scurta atarna pe langa fata. Astfel, blondul parului curgea pe langa obrajii sai neinrositi de la frigul lui ianuarie, iar ochii isi pastrau inca albastrul senin. Nyt... niin... sa revenim la subiectul principal. Da. Ascult iarasi Kylmää... Parul castaniu - mai inchis ca niciodata parca - atarna diferit, coada era micuta, prinsa un pic mai sus ca de obicei. Borrowed again his anorak... Oli kylmää ja ... ma opresc aici. Un detaliu deloc important, insa care acum mi-a atras atentia... Caldura vocii sale parea sa strabata tot frigul; cu toate ca nu eram prea apropiati unul de celalalt, o simteam de parca vorbea langa buzele mele. Vroiam sa scriu altfel... dar voi lasa asa... Niin helvetin kylmää... Kyllä, se on kylmä, nyt... ja taivas on musta. Ja mitä? Haluan vihreät silmäta, haluan hänen hymy, ja mitään ei ole kaunis... ja äänensä... on ja kauniimpi... L-am mai intalnit azi, o data pe scari, atunci cand venea la liceu... Ce imi amintesc? Caciula neagra, desigur... Si la plecare tot aceasta... Mi se pare ciudat, caci vreau sa scriu despre ochii lui verzi, verde care se oglindeste intr-un caprui senin, si atunci cand mi-l infatisez in fata gandurilor mele ca si cum ar fi langa mine, nu mai pot scrie si incep sa imi fac diferite idei pentru felul cum este el. Nu. Nu cred tot ce zice lumea, despre chestii de acest gen, despre zambete, despre gesturi si comportament. Nu pot crede asa ceva, nu pot crede in imbecilitatea si naivitatea altora care vor de la viata aceasta tot ce e bun pentru ei. Intr-adevar, situatia asta, pe alocuri, in momente mai ciudate, in care suntem ametiti din pricina bauturii, desigur, nu se limiteaza la atat cat trebuie. Dar, luciditatea... luciditatea... nici ea nu ne aduce pe drumul pe care il incepusem... Oricum nu conteaza, stiu ce cred, stiu ce simt. Tind sa cred ca am apucat pe drumul asta nu asa cum mi-am spus intaia oara (pentru a scrie) ci pentru ca mi-a fost atrasa atentia... Nu dau lucrurilor neimportante o insemnatate prea mare, insa lucrurilor ce imi atrag atentia intr-un mod deosebit, care difera de toate celelalte din jur, ei bine, aceste lucruri mi se par importante si imi capteaza orice atentie, insa ma si aduce cu picioarele pe pamant... Hiito! Hän on kaunis!