Odottaa?

Astept? Ce astept? Nu stiu asta... Chiar nu imi pot da seama. Am stat ieri toata ora de religie cu ochii pe ceas, pe secundar. Treceau minutele greu, insa pe masura ce se mai scurgeau 60 de secunde, mi se parea ca astept ceva. A fost si plictisitoare ora. Poate cea mai plictisitoare din cate au fost pana acum. Nu aveam chef de nimic. Imi era somn si ascultam muzica. Nici macar la melodiile de la Uniklubi nu am tresarit. Probabil din cauza asteptarii aceleia ciudate. Insa nici acum nu imi dau seama ce asteptam cu adevarat. Pauza? Sfarsitul orelor? Tramvaiul? Parul blond? El? Il asteptam pe el? Nu stiu. Incerc sa ma gandesc. Am incercat sa pun ideile, toate ideile cap la cap, azi-noapte. Tot ce s-a intamplat a fost aparitia unui vis destul de monoton. Adica, nu a fost actiunea de altadata ci o taraganare a vietii oamenilor pe care ii intalnisem... Si ceea ce a fost ciudat... M-am trezit intrebandu-ma asta: "Dar de ce nu l-am visat pe el? Trebuie sa ma culc la loc sa il visez pe el." Insa, imediat am realizat ca de-a lungul visului, el a aparut in fiecare secventa. Tin minte ca vazusem vag si pletele blondului. De ce oare mi-am pus acea intrebare cand am deschis prima oara ochii? Nu mai inteleg nimic. Si aceasta neintelegere a venit odata cu faptul ca nu stiu ce dracului tot astept. Devine iritant sa nu stii nimic. De simtit, bineinteles stiu. Blondul imi place tot mai mult. Iar el este un prieten. Asta o stiu sigur. Probabil mingea de baschet primita ieri in cap m-a afectat. Nu pot sa realizez ce altceva poate fi.

Sä oot kuin jää, kukaan ei voi koskettaa sua...

Cantecul nu e al trupei Uniklubi ci este un cover facut de ei dupa o alta trupa. Insa vocea lui Jussi suna minunat, cuvintele din Jää curg frumos dupa melodicitatea glasului sau.

Cat despre romanul meu... in ultimul timp a cam stagnat. Nu stiu cand o sa mai incep sa scriu. Poate atunci cand se va sfarsi cu asteptarea asta dupa acel ceva, inca necunoscut. As bea niste bere acum, azi, cand ascult numai Uniklubi. Ja sävelmä enää kuolee! Hiito!