duminică, 3 ianuarie 2010

The Flame Still Burns

Imi place un lucru atat de mult. Faptul ca imi aduc aminte de anumite lucruri, carora nu le mai dadusem importanta din cauza altor sentimentele care isi facusera loc... Dar nu sentimentele astea care s-au dus sunt importante... Ci amintirea acestui lucru care izvoraste din neant parca... acest lucru este important. Stii, tu reusesti sa imi aduci aminte de lucruri pe care le-am cam uitat, si tie iti plac acestea... Si asta face ca flacara cu care sentimentele mele ard de nerabdare sa mai descopere inca ceva, o face sa arda in continuare, si mai puternic... De Solstitiul de Vara la finlandezi, se aprind pe micile insule niste focuri imense, pentru a celelebra sarbatoarea aceasta... Asa se intampla cu ceea ce simt. Inflacararea cu care traiesc secundele astea devine... din ce in ce mai frenetica... So, my dear friend... The Flame Still Burns si acum ascult melodia aceasta, si imi aduce aminte de ceea ce simt atunci cand ploua sau ninge sau de ceea ce simt mai tot timpul, o implinire a vietii. Nu, si nu! Nu vreau sa par sentimentala, vorbesc despre niste lucruri firesti, normale, evidente, pe care le las sa curga... Atata tot. Asta nu ma poate numi sentimentala. Nu e o iubire, nu este o pasiune, este o prietenie. Si prietenia asta este mai presus decat orice altceva, asta este oarecum evident. Sinceritatea merge pana la capat intr-o prietenie... Si asta pretuiesc. Nu stiu niciodata cum sa inchei, pur si simplu inchei. Afara sper ca tot mai ninge. Nu vreau sa ma uit pe fereastra. O sa imi inchipui buclele castanii si suvitele blonde iarasi, insa sa stii, vreau ca tu sa stii ca

And the flame still burns
It's there in my soul
For that unfinished goal
And the flame still burns
For the glimmer back then
It lights up again in my life

si asta este pentru ca nu stiu ce mi se intampla de la un timp, mai precis dintr-o zi in care am inteles ca viata este un prilej de bucurie, chiar daca uneori o urasti...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu